Am avut un weekend bun și frumos, cu povești destule și oameni noi splendizi. Am fost a Cetatea de Baltă, unde am jurizat vinurile obținute din mustul produs la Jidvei, care a ajuns în casele celor 120 de mici producători ce au trimis probe.

Am fost împreună cu tehnologii cramei, membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România și în premieră, o parte dintre producătorii care și-au înscris probele în concurs.

Ce-a fost generos & fain, a fost că cei care și-au dorit să experimenteze pe “papilele lor” ce înseamnă să jurizezi un astfel de concurs, s-au putut înscrie în juriu (contra cost); banii astfel strânși au fost donați către Asociația Autism Europa Bistrița, susținând astfel inițiativa „Suflet de stea”, eveniment caritabil care se va desfășura vineri, 23 iunie 2017, în Bistrița. Unde e vin bun, e lume frumoasă și gesturile generoase sunt firesti, nu? 🙂

Vă imaginați că nu este ușor să deguști 60 de probe de vin și să le pui și note, mai ales pentru cei care nu au experiență. Cei mai buni dintre ei (bravo pentru locul I, același ca anul trecut, domnule Radu Scorțea!) mi-a mărturisit că după 10 probe a devenit cu-adevarat foarte greu. Eh, a fost o incursiune utilă în adevăratele provocări ale profesiei de degustător; poate că sună bine să stai să bei toată ziua, mulți ne invidiază, dar credeți-mă, nu este deloc ușor; vorba poetului “Băutura, nene, îi meserie grea…” 🙂

La jurizarea finală, s-au luat în calcul toate notele, inclusiv cele ale producătorilor și astfel s-au decernat cele trei premii pentru vinuri. De asemenea, am dat un premiu pentru degustătorul care a fost cel mai aproape de notele date de profesioniști și unul pentru cel care și-a recunoscut vinul printre probele prezentate.

La finalul zilei am premiat vinurile și pe cei care au fost în juriu cu un curs de degustători.

A fost o intalnire superba, care s-a intins până târziu, in noapte si uite-asa am aflat că reputația mea ajuns și la Gheorghieni. Am fost considerată “periculoasă”, dar odată ce ne-am cunoscut mai bine, lucrurile s-au schimbat. Am devenit “inofensiva”. 🙂

Mi-e tare dragă această inițiativă, fiindcă aduce oamenii aproape. Toți cei care sunt în jurul vinului, cei care îl fac și lucrează cu el sunt conectați, fara indoiala, la o rețea de frumusețe și bunătate. Printre noi se strecoară tot timpul oameni cu suflet rău, dar din fericire nu rezistă mult. Sunt cei care pun interesele personale pe primul loc, așa ca în politică.

Îmi doresc ca în câțiva ani, curtea castelului să devină neîncăpătoare pentru cei care încearcă să producă un vin bun acasă și în concurs să văd vinuri tot mai bune. Unul dintre cei pe care i-am avut la mine în comisie, (v-am zis că am fost președintele unei comisii de jurizare? #proud), mi-a mărturisit că abia acum a înțeles ce trebuie să facă și că de fapt vinul lui nu este cel mai bun, așa cum credea până să ajungă aici. Adevărul este că a produce un vin este ca și cum ai crește un copil. Nu este ușor deloc, trebuie să ai materia primă bună, să ai la dispoziție tehnologie și să fii un artist. Este clar o meserie creativă, care cere vocație, pasiune și bucuria de a experimenta cele mai năstrușnice combinații, fără să fii considerat un outsider.

Să ne revedem cu bine și să avem parte de vinuri bune! #VinDinRomania