Nu spun că am talentul de povestaș al minunatului domn Alexander Payne, care a regizat Sideways, film-iconic pentru toți connaisseurii de vin din lumea mare, dar vă spun sincer ca experiența mea de la final de 2016, la Asia Wine Trophy are destule personaje la fel de carismatice ca Paul Giamatti și aventuri care merită impărtășite.
Asia Wine Trophy este cel mai mare concurs de vinuri din Asia, realizat în parteneriat cu Berliner Wein Trophy și Portugal Wine Trophy, cu un număr de aproximativ 4000 de probe de vin înscrise în concurs din 27 de țări.
No, vă dași seama câtă bucurie a fost sa primesc invitația de a face parte din juriu…

Întâlnirea vinurilor a fost într-un octombrie de vis, la Daejeon, în Coreea Sud și a fost organizat cu sprijinul comunității locale, pentru care a fost o mare oportunitate de expunere și business.
Chiar daca eram la 10000 km departare de Italia, coreenii au dat Cezarului ce-i al Cezarului și partener oficial al Asia Wine Trophy a fost Citta del Vino, asociația comunităților locale din Italia ce dețin suprafețe viticole (peste 400 de localități). Nemții, cu vinurile lor robuste au fost și ei pe lista de parteneri cu Asociația Producătorilor Germani din Mosel.
Lume multă, lume bună, lume mare, toata priceputa și indragostită de conviviala cultură a vinurilor…
A fost nevoie de o o comunitate locală puternică, o mână de primari vizionari și de dorința de a pune pe harta lumii o zonă care aspiră, muncește și viseaza să se așeze în câteva decenii lângă marii jucători pe piața vinurilor, pentru ca cei mai mari pasionați de vin din lume sa vină laolaltă într-o regiune despre care se credea că știe atât de puține despre vinificație. Omul sfințește locul și schimba prejudecăți, nu?

În fiecare zi după desfășurarea concursului am putut participa, la alegere, la o prezentare de vinuri, conferințe dedicate celor interesați de achiziția vinurilor. Am văzut vinuri din toată lumea prezentate acolo. Am participat doar la câteva și am fost impresionată, desigur în primul rând de cele exotice, pe care nu am ocazia să le văd frecvent. Ca de exemplu o selecție de vinuri din Chile, realizată chiar de oenologul ce le produce, Stefano Gandolini, la diverse crame, inclusiv cea personală, fiecare vin însoțit de povestea lui. Am văzut vinuri din Coreea, de toate felurile și aromele, legislația aici permițând și alte adaosuri de fructe pe lângă struguri. Mi-a plăcut o prezentare a pieței din Asia, făcută de profesioniști, oameni care lucrează și vând în această piață, desigur, cu particularitățile și specificul ei, dar o piață interesantă pentru export, care caută vinuri din Europa de Est.
Am văzut și o selecție de vinuri speciale de tip oxidativ, de Jerez (sherry).

Dar cel mai mult m-a marcat faptul că au fost prezente cu vinuri Republica Moldova și Ungaria. Fiecare dintre țările vecine, cu suprafață cultivată mai mică decât cea a României, dar intreresate să deschidă noi piețe. Degeaba ne ascundem după faptul că Moldova nu are altă variantă și alte produse de dat la export și că sunt nevoiți să exporte vin, despre Ungaria ce mai spunem? Ungaria a avut o prezentare a vinurilor de Tokaj susținută de Darrel Joseph, un coleg din juriu cu o expertiză impresionantă pe vinuri, american ce trăiește la Vienna. Mi-a fost ciudă că vinurile românești nu sunt prezente, motiv pentru care am discutat cu organizatorii pentru o prezentare în anul următor a vinurilor românești. România nu poate lipsi fiindcă piețele externe oferă prețuri mult mai mici decât piața internă.
Mi-am promis odată întoarsă în țară ca până în toamna următoare să avem un brand unitar și o prezentare coerentă la evenimentele externe și vinurile noastre sa fie nominalizate în toate marile evenimente de cultura a vinurilor din lume.
Pas 1: logo unitar pentru vinurile romanesti.
Idei?
#safacem