Promovarea României în plan extern

0 Comment
Sursă: realitatea.net

Sursă: realitatea.net

N-o să mă refer aici la acel gen de promovare simbolică realizată de sportivii care câștigă medalii pentru România sau a concetățenilor aflați la muncă în străinătate care le vorbesc vecinilor și colegilor despre cât de frumoasă este țara din care au plecat.

Doresc să pun în discuție acea latură pragmatică a promovării care, înfăptuită în mod inteligent, ar pune în valoare potențialul de care dispunem în zona turistică sau a produselor agroalimentare cu valoare adăugată mare. Căci turismul generează intrări de capital străin și locuri de muncă, iar exportul de materie primă, cum ar fi grâul în țările arabe, nu va aduce niciodată nivelul de prosperitate care să ne permită să sprijinim mai mult acei sportivi sau să ridicăm nivelul de trai pentru a permite ca măcar o parte din cei aflați la muncă în străinătate să se întoarcă acasă, la ei în țară.

Promovarea României în plan extern – sună aproape a titlu de roman, unul SF, de bună seamă, întrucât coerența și strategia guvernului în acest sens sunt pierdute undeva în ceață.

De pe timpul celebrei frunze nu am mai auzit pe careva să fie interesat cu adevărat de această problemă, chiar dacă nu am avut parte de rezultatul scontat. Mai bine sau mai puțin bine, important este că s-a încercat.

În acest moment există cel puțin 4 instituții care au ca sarcină promovarea României.

Ministerul Economiei și Comerțului – are o strategie de export a României în funcție de produsele care sunt exportate cel mai mult. Fără a face distincție între valoarea adăugată a acestor produse, sau impactul socio-economic al acestora. De exemplu exportăm lemn brut, de ce ne-am dori să promovăm exportul de lemn?

Ministerul Afacerilor Externe – are ca sarcină organizarea participării la expoziții internaționale, sau a diferitor evenimente în cadrul ambasadelor. Și aici avem un exemplu trist: ExpoMilano, unde s-au cheltuit 3,5 milioane de euro, primind în schimb doar opinii și referințe negative din partea vizitatorilor. Un fel de a zice că important este doar să participi, nu mai contează felul în care o faci.

Agenția Națională pentru Turism – în cazul acestei instituții, primul lucru care îți vine în minte este ”pe ce criterii își iau angajații de aici salariul?” Avem un număr catastrofal de turiști străini care ne vizitează țara, iar peste 70% din pensiunile construite din fonduri europene sunt aproape în faliment.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – este ministerul care se ocupă de promovarea produselor agro-alimentare tradiționale. Sau, mai bine zis, ar trebui s-o facă, pentru că până acum, ori nu prea au făcut nimic, ori au făcut-o prost. Exemplu, în acest sens, este participarea ”cu succes” la expoziția internațională ”Săptămâna Verde” de la Berlin.

Concluzia, după cum v-ați dat seama până aici, este una tristă. Nu există un studiu de piață, o strategie unitară de promovare turistică sau a produselor tradiționale. Nu avem un plan eficient care să încurajeze producătorii prin facilitarea accesului la piețe noi de desfacere.

Soluția, așa cum o văd eu, este o gândire unitară pentru promovare, care să înglobeze toate aspectele acesteia. O strategie globală, o soluție comună, o viziune integrată care să cuprindă prioritățile și tot ceea ce poate fi făcut.

Avem o țară frumoasă, bogată, care merită să fie vizitată, văzută, gustată. Avem oameni minunați și frumoși, harnici, serioși și foarte ospitalieri. Pentru a reuși, avem nevoie, precum odinioară afirma Arhimede, de un punct de sprijin, de un plan bun și de o execuție exemplară a acestuia.