Merlot și Tastevin în 4 puncte esențiale

0 Comment

E poveste veche, cu iz de ev mediu, fără fratricid, dar cu multă intensitate, luptă și noblețe… Ei bine, Merlot-ul e fratele vitreg al Cabernet Sauvignonului! Mais, oui!

E creat din încrucișarea lui Cabernet Franc cu  Magdelaine Noir des Charentes și e celebru pentru ca dă vinurilor textură, arome și moliciune, catifelare. Originar din Bordeaux, unde e un companion convivial al austerului și aristocraticului Cabernetul Sauvignon, are o fructuozitate și o textura care completează blendurile bordoleze mai bine decât Cabernetul Franc (de obicei, al treilea soi în vinurile tradiționale de aici).

Este un soi vivace, care înmugurește, înflorește și de coace repede, cel puțin  cu o săptămână  înaintea Cabernetului, motiv pentru care este sensibil la îngheț, dar poate fi cultivat și în zone mai reci.

Este cel mai cultivat soi de vin roșu de la noi din țară, bineînțeles, pentru că dă cele mai mari recolte pe suprafața de un hectar.  Îl găsim în toate regiunile Romaniei viticole, de la nord la sud și de și de la est la vest. Întră în unele blenduri, dar, de obicei, la noi soiul este mai important decât locul de unde vine, așadar găsim pe piață o grămadă de Merlot-uri.

Să vă spun, însă, ce am găsit noi la Tastevin, în 4 puncte esențiale:

  1. Pentru vinurile ieftine, de entry level, preferința este clară: puțin rest de zahăr dar și arome mai pregnante. Primul vin, Castel Huniade 2016, a avut cu aproape 1,5 puncte mai mult decât următoarele două care au fost oarecum la egalitate. Anii de recoltă 2015, respectiv 2013 Dealu Mare și Stârmina, simple și ușor de băut.
  2. Repartiția pe categorii, relativ echilibrată, 8 entry, 10 middle, 10 high end, ceea ce însemană că sunt Merlot-uri pentru toate buzunarele.
  3. Middle level a venit cu vinuri bune din cu totul alte zone ale țării. Unul de pe malul Dunării, de la Topalu: Străbun 2013 Crama Darie, atât de moale și de plin de fructecoapte, dar și cu multă căldură, parcă ai fi gustat razele soarelui. Periplul a continuat cu Domeniul Coroanei Segarcea, Prestige 2011, un vin care după aproape 7 ani mai are forță, se poate bea sau se mai poate păstra puțin. Nu cred că în aceastră categorie de preț vinurile sunt destinate învechirii și păstrării la butelie, dar cu acest vin, lucrurile au evoluat foarte bine. Rămânem în Oltenia fiindcă următorul în top 3 este Prince Mircea 2013, Vinarte, tot Stârmina, unul dintre cele mai longevive vinuri din piață. Diferențele dintre note pentru aceste 3 vinuri au fost atât de mici, 37 de sutimi între primul și ultimul, încât pe oricare l-am alege să ne însoțească o masă, nu dăm greș.
  4. High end – vinurile de la care avem cele mai mari așteptări. Sunt scumpe, este acesta un criteriu pentru a fi și cele mai bune? Desigur că nu, dar sunt vinurile cele mai “lucrate” de fiecare cramă, atent selecționate, îngrijite și păstrate. 2009 a fost un an foarte bun pentru noi, mai ales în Dealu Mare și iată o cramă foarte în vogă acum un deceniu, a cărei vin din 2009 a fost preferat de departe, și mă refer aici la Rotenberg. Pe următorul loc, aproape la egalitate fiindcă 4 sutimi nu reprezintă o diferență se află doi prinți, Prince Stirbey 2012 din Drăgășani și Pince Matei 2011 din Dealu Mare. Cu prestanță și eleganță, așa cum șade bine unor capete încoronate pe care le mai poți pune deoparte și păstra încă o perioadă bună. Drăgășani cu mai multă aciditate și mineralitate, iar Dealu Mare cu mai multă structură și catifelare.