London Wine Fair 2015. Impresii, observații, păreri (III)

0 Comment
La standul regiunii spaniole Rioja am putut degusta atât vinuri, cât și sortimente de ulei de măsline

La standul regiunii spaniole Rioja am putut degusta atât vinuri, cât și sortimente de ulei de măsline

Am rămas impresionată de modul în care au fost promovate vinurile din Franța, regiunea spaniolă Rioja și Austria. Dar, în aceste cazuri, vorbim de țări cu experiență în promovare, țări care ar putea constitui exemple pentru România.

Franța a prezentat mai multe concepte. Două din ele mi-au atras atenția. Primul, intitulat ”Made in France, made with love”, avea expuse 100 de vinuri, fiecare din acestea premiat la concursuri de specialitate. Toate vinurile erau însoțite de un carnet de degustare unde erau menționate caracteristicile vinului, prețul acestuia și impresiile vizitatorilor. Al doilea stand, având un concept similar, prezenta vinuri din sudul Franței.

La standul regiunii Rioja vinurile erau prezentate în funcție de anul recoltei, iar producătorii se plimbau printre vizitatori, îmbiindu-i, desigur, spre vinurile lor. Tot aici am degustat și câteva sortimente de ulei de măsline.

Mi-a plăcut de asemenea standul IWSC – International Wine and Spirit Competition, care a ales spre prezentare vinuri produse din soiurile Grüner Veltliner și Shiraz/Syrah. Din Grüner Veltliner au fost puține, fiind prezente doar vinuri din Austria și, aparent surprinzător, SUA, cu un vin produs în statul New York, excelent de altfel. În schimb, în cazul Shiraz/Syrah am văzut vinuri din toate colțurile lumii. Trebuie să recunosc că cel din Chile a fost unul deosebit de moale, rotund, catifelat, fructuos și plin.

Australia a fost reprezentată de soiuri internaționale ca Semillon, Riesling, Chardonnay, Cabernet Sauvignon și Shiraz. Degustându-le, m-am convins încă o dată că nu toate vinurile produse în Australia sunt deosebite și se prezintă așa bine. Mi-a plăcut, totuși, un Shiraz moale și sărat, produs din struguri recoltați într-o zonă inundabilă cu apă sărată.

Spuneam mai sus că una din țările bine reprezentate a fost Austria, cu un stand la care aveau loc degustări frecvente. De fiecare dată când treceam pe acolo, avea loc câte o degustare. Și treceam destul de des, dat fiind că acesta era amplasat lângă toalete. Iată că, până la urmă, acest aspect reprezintă un avantaj, însă nu mi-aș dori un stand al României amplasat astfel, așa cum s-a întâmplat la Prowein Dusseldorf.

O altă surpriză la acest târg au fost berile. Am trecut din întâmplare pe lângă o prezentare, unde am degustat o bere sour, ”Sour Grape”, maturată în butoaie de vin. O băutură neobișnuită, cu miros de vin și gust de bere. Altă bere degustată  aici a fost una a cărei tehnologie de producție, de tip IPA, reprezintă un trend nou în SUA. La fabricarea acestei beri nu se folosesc acizii alfa din hamei, care dau gustul amar berii ci doar uleiurile esențiale care conțin aromele specifice. Rezultatul este o bere aromată și nu prea amară.

Am încheiat cele două zile de târg cu o masă pe cinste și o bere roșie la vestitul local ”Hands and Flowers”, de lângă ”Olympia”, de unde am plecat uitând tarta de lămâie în farfurie. La îmbarcarea în avion am rămas fără o parte din produsele cosmetice și, ce e mai grav, fără tirbușon, care desigur, se afla în poșetă, așa cum îi stă bine oricărui degustător adevărat.