În așteptarea unui bun spumant românesc …

0 Comment

Anul acesta, până week-endul trecut, nu am reușit să ajung la ședințele ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România), justificat, de altfel, dar tot nu mi-a plăcut. Așa că nu aveam cum să las să treacă și august, fără să ajung la “familia mea”, cei lângă care am crescut și de la care am învățat foarte mult despre vinurile din Romania.

După o scurtă oprire la Lacerta, unde m-am bucurat să văd o mireasă superba si fericita, să beau un roze crispy, fresh cu cireșe roșii și să fac câteva poze, am plecat cu Mihai și cu Cristi tocmai unde se agață harta-n cui: la nord de Iași, la domeniile Lungu, crama Hermeziu.


Daca nu ați fost până acum aici, vă invit să nu ratați vizita, dacă ajungeți în nordul primitor și “gustos” de Românie. E un loc făcut cu dragoste. 3000ha de cultură mare cu 130ha de vie, cu fermă de struți, cu povești de neuitat și cu oameni fabuloși.
Am intrat în cramă și am degustat spumantul făcut de colegul nostru, Gabi Stoica, la cisternă. Am degustat proba de tanc și am rămas lângă el să vedem dacă nu cumva ne-am înșelat în prima evaluare. Vă spun atât: abia aștept produsul pe piață! In ultimii 2-3 ani, sunt tot mai multe crame care vin cu spumante pe piață, este un trend, este cerere, cred că acesta are cele mai bune șanse să devină unul dintre preferatele consumatorilor.
Vă scriu toate amintirile despre minunea de crama Hermeziu din tren, aproape de Brașov. Și v-aș spune mai multe, le-aș mai cere detalii despre planurile lor, celor de la nord de Iași….daca aș mai avea telefonul! Dar dus și uitat e, la ei la domenii. Și până mi-l trimit, visez la spumantul lor și la o nouă întoarcere în dulcea Moldovă.
Vin să am, ca uitucă mi-s! ☺