Fetești, să trăiești@TasteVin

0 Comment

Vă invit să mai stăm o țâră la TasteVin, pentru ca e timpul soiurilor românești, de care suntem (sau ar trebui să fim) mândri și care merita sa fie promovate cu prioritate, așa-i?

Vinurile noastre spun tare multe despre cine suntem. Cine are răbdare, cunoaștere și anvergura să le asculte, știe că povestesc și sunt marturie ale istoriei, tradițiilor, continuității noastre.

La TasteVin am avut la degustare 11 Fetești Regale și 10 Fetești Albe; cam putine, zic eu, dacă e să mă uit comparativ cu vinurile din Sauvignon sau Chardonnay, unde am avut 27, respectiv 21 de probe pe soi…

Am avut o Fetească Albă – Moșia de la Tohani, care a luat cele mai multe puncte, un vin proaspăt, sprințar, cu o aciditate bună, care nu lăsa să e simtă că vinul e demisec, o surpriză plăcută pentru podgoria Dealu Mare care se știe că nu e renumită pentru aciditate. În rest, am avut Fetești felurite din mulți ani de producție.

Dar să le luăm pe rând.

Am început cu cea Regală, un vin care ne place, proaspăt ușor de băut, simplu, dacă s-a produs mult la ha. Trebuie să știți că FR este un soi viguros și rezistent, cu producție mare ce poate ajunge pâna la 25.000kg la ha, tocmai de aceea a fost plantat cu generozitate în toate podgoriile din România înainte de’90. Altfel, el este descoperit la sfârsitul anilor ’20 în podgoria Târnave, mai précis în localitatea Daneș, de unde-i vine și numele de Dănășană. Așadar, locul unde se regăsește și se exprimă cel mai bine este Transilvania. Asta poate, fiindcă mineralitatea locului dă o anumită savoare aromelor directe, puțin vulgare sau “mârlănești” cum le denumea dl prof Stoian, de mere verzi și lămâie.

Nu e de mirare că pe primul loc a ieșit cea de la Recaș, Sole, o Fetească Regală baricată. Mi-aduc aminte primul an când au scos această Fetească; a fost foarte bine apreciată, cu 86 puncte Parker.

Am fost surprinsă atunci de FR la baric, soi care până atunci știam că nu este pretabil maturării la butoaie de stejar. Mi-a plăcut atunci, la fel ca și acum, și știu că este foarte îndeaproape supravegheată ca să producă o cantitate mică la hectar, dar cu mai multă structură și aromă. A fost și singura pe high level.

Au fost multe din 2016, dar una din 2015, de la Crama Rătești a ieșit pe podim, ceea ce confirmă ipoteza că Fetești Regale bune se fac în Transilvania.

Feteasca Albă este un soi vechi, istoric, unele teorii ale conspirației spun că, de fapt, este o ameliorare selectivă a Feteștii Negre din Moldova. Până când testele ADN vor demonstra proveniența soiului, Feateasca Albă este răspândită în toate regiuniile României. Este un soi sensibil, cu creștere viguroasă, din care se obțin vinuri elegante cu arome de flori de viță-de-vie, flori albe, ce împrumută mult din specificul solului. În anii buni, fără ploi, acumulează mult zahăr și are potențial de învechire.

Asadar, o Feteasca 2017 a luat cea mai bună notă, urmata de una de 2014 – Lacerta ce s-a păstrat foarte bine, un vin gastronomic excelent și Cramele Haelwood cu Floare de Lună 2016, urmate foarte aproape de Maria –Jidvei 2016.

2014 este încă în forță pe piață, la rafturi. Nu are succes acest vin sau 2014 e preferatul tuturor? Ce spuneți?